Ţinta Negreştiului pentru 2030: să devină polul turistic şi cultural al judeţului
La Primăria oraşului Negreşti-Oaş au avut loc dezbateri pe tema revizuirii Strategiei de dezvoltare a oraşului, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene. La dezbateri au participat primarul Aurelia Fedorca, consilierii locali, directori de instituţii din oraş, alături de aproximativ 100 de cetăţeni, dar şi reprezentanţii societăţii Avensa Consulting din Iaşi, care a câştigat licitaţia privind revizuirea strategiei. Miercuri au avut loc dezbateri pe grupuri de lucru pe domeniile economie şi protecţia mediului şi socio-cultural, iar joi au fost dezbătute problemele privind infrastructura şi dezvoltarea urbană.
Primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca, a precizat că pentru o dezvoltare coerentă şi eficientă a urbei pe care o reprezintă este nevoie de o strategie coerentă, motiv pentru care s-a şi comandat un astfel de plan. “Este un proiect care s-a desfăşurat de ceva vreme şi cu care am ajuns la final. Lucrăm la strategia de dezvoltare a oraşului pe termen mediu şi lung: 2013 – 2020 – 2030. Sunt nişte obiective îndrăzneţe, dar o dezvoltare coerentă şi bine argumentată se face cu o strategie bine pusă la punct. Noi suntem în faza de consultări cu diferite grupuri de lucru. O să centralizăm toate observaţiile specialiştilor. Sperăm să avem o strategie de dezvoltare a oraşului aşa cum ne-o dorim toţi, care să ţină cont de nevoile oraşului şi cu dorinţa noastră de a avea peste câţiva ani un oraş frumos în care toate domeniile să se armonizeze perfect”, a declarat primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.
Potrivit proiectului de strategie, oraşul Negreşti-Oaş va avea trei ținte specifice pentru anul 2030. Prima ţintă specifică pentru anul 2030 este transformarea oraşului în polul turistic și cultural al județului Satu-Mare. “Orașul Negrești-Oaș se află în centrul unei zone geografice și etnografice foarte bogate în resurse turistice naturale (peisaje montane unice, păduri, un fond piscicol și cinegetic extins, ape minerale) și antropice, care au potențialul de a atrage un număr mare de turiști și vizitatori autohtoni și străini. Țara Oașului este una dintre zonele unde se conservă cel mai bine arhitectura tradiţională (case, biserici şi porţi din lemn), meşteşuguri populare (în special olăritul), manifestări populare tradiţionale (Sâmbra Oilor- Huta Certeze). În plus, dezvoltarea turismului a devenit principala preocupare a autorităților publice locale, fiind alocate sume importante pentru investiții în domeniu”, se arată în proiectul strategiei de dezvoltare.
A doua ţintă este aceea de a deveni o comunitate urbană modernă. Conform aceluiaşi studiu, orașul Negrești-Oaș îndeplinește tradițional funcția de ”capitală neoficială” a Țării Oașului, prin prisma funcțiunilor sale complexe, fiind singura așezare urbană din această zona geografico-etnografică exclusiv rurală. Cu toate acestea, după anul 1990, a cunoscut un regres vizibil, pe fondul restructurării economice profunde, care a condus la deteriorarea accentuată a infrastructurii urbane și a migrării masive a forței de muncă în străinătate. La orizontul anului 2030, orașul își va consolida poziția de centru polarizator al Țării Orașului și va redeveni atractiv pentru a trăi, munci sau investi, pentru cetățenii săi, inclusiv pentru cei care se află temporar în străinătate. În acest sens, orașul va beneficia de drumuri de acces reabilitate și modernizate, o șosea de centură modernă, locuri de parcare amenajate, spații verzi și urbane moderne și sigure, cu rețele de alimentare cu apă și canalizare care să fie accesibile tuturor cetățenilor, blocuri de locuințe reabilitate termic și o rețea de iluminat public eficientă energetic.
O a treia ţintă pevăzută în strategie este aceea de a deveni o destinaţie atractivă pentru afaceri. Potrivit proiectului, Negreşti-Oaşul are o serie de atuuri economice care nu au fost exploatate la adevăratul potenţial. Concret, după 1990, orașul Negrești-Oaș a cunoscut un amplu proces de restructurare industrială, care s-a concretizat în dispariția mineritului și a unor mari întreprinderi industriale, inclusiv în disponibilizarea a peste 4.000 de angajați, și dezvoltarea unui sector IMM, preponderent în domeniul construcțiilor și comerțului, precum și în apariția unor mici unități productive, inclusiv cu capital străin. O contribuție importantă la dezvoltarea mediului antreprenorial local și a sectorului construcțiilor au avut-o remiterile de valută ale localnicilor care lucrează în străinătate. Cu toate acestea, antreprenorii nu beneficiază de structuri de sprijinire a afacerilor și de servicii specializate de asistență. Pe de altă parte, resursele naturale din zona Oașului (minereuri, materiale de construcție, fond forestier, ape minerale, etc.) nu sunt exploatate decât într-o foarte mică măsură. Pe de altă parte, deși zona Negrești-Oaș are un caracter agro-pastoral tradițional, activitatea agricolă se desfășoară exclusiv în gospodării țărănești, în lipsa unor exploatații agricole moderne, de mari dimensiuni. Nu în ultimul rând, resursele de energie regenerabilă (hidroenergie, energie solară, eoliană, din biomasă agro-forestieră) nu sunt exploatate în prezent.
