Colecţia de fotografii Ioniţă G. Andron a ajuns acasă, la Satu Mare
Aproape 100.000 de clişee realizate de reputatul artist fotograf Ioniţă G. Andron, practic opera sa de-o viaţă, au fost achiziţionate de Muzeul Judeţean Satu Mare datorită unei finanţări asigurate de Consiliul Judeţean în valoare de peste 60.000 de euro.
După cum s-a exprimat directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop, în cadrul unei conferinţe de presă, colecţia reprezintă spritualitatea Ţării Oaşului pe o perioadă de 60 de ani şi va constitui material de studiu pentru cercetători, etnografi, artişti, academicieni, dar şi baza unei expoziţii pentru publicul larg.
Întreaga colecţie, împreună cu o serie de documente şi manuscrise personale ale lui Ioniţă G. Andron, a fost achiziţionată de la copiii acestuia, care trăiesc acum la Braşov, după ce şi alte muzee din ţară s-au interesat de ea.
Aducerea colecţiei la Satu Mare a fost, însă, potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, o chestiune de bun simţ, ce corespunde aşteptărilor sătmărenilor şi, mai ales, ale oşenilor.
„Chiar la Sâmbra Oilor am spus că este un deziderat al oşenilor ca prin intermediul instituţiei din subordinea noastră să reuşim să aducem acasă aceste clişee fotografice. Eu cred că tot ce aparţine de Satu Mare sau are amprentă sătmăreană trebuie să ajungă acasă” – a declarat Adrian Ştef. El a anunţat, de asemenea, că până la sfârşitul anului va fi inaugurat la Negreşti-Oaş un bust al renumitului fiu al Oaşului, Ioniţă G. Andron.
„Am avut norocul ca această colecţie să fie extraordinar de bine organizată. Toate cele aproape 100.000 de clişee au corespondenţă pe cataloage. Există o anumită logică, eu am reuşit să o deprind stând în apartamentul domnului Andron. Cataloagele sunt grupate pe tipuri de activităţi, Portul, Crăciunul, Boboteaza, Paştele, Oieritul, Nunta, Înmormântarea, Vânătoarea. Suportul documentar şi cel fotografic permit realizarea unor lucrări de excepţie. Practic nu poţi vorbi astăzi de o istorie, de o monografie a Oaşului sau a unor localităţi fără să consulţi această arhivă“ – a spus istoricul Claudiu Porumbăcean.