Cea mai bună pălincă din judeţ este făcută de o pălincărească

Surpriză uriaşă la decernarea premiilor celei de-a X-a ediţii a Concursului Judeţean de Palincă, organizat de Camera Agricolă din Satu Mare în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi cele două asociaţii de profil din judeţ, Asociaţia Producătorilor de Palincă din Ţara Oaşului şi Asociaţia „Codreanca”!

Din cele 119 probe de pălincă înscrise în concursul ce s-a desfăşurat la începutul lunii noiembrie, în baza deciziei juriului internaţional alcătuit din specialişti în enologie Marele Aur i-a revenit pălincăresei Maria Papp din Porumbeşti, singura femeie care a concurat cu cei mai buni producători ai celor mai bune pălinci din România.
„Scoţienii au whisky-ul lor, iar ruşii au vodca, dar acestea nici nu se compară cu pălinca sătmărenilor” – a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, la ceremonia de decernare a premiilor, organizată miercuri împreună cu prefectul Eugeniu Avram.
Unul dintre membrii juriului, Ioan Pop, a declarat că majoritatea probelor înscrise în concurs s-au ridicat la cele mai înalte standarde de calitate, dovadă fiind şi cele nu mai puţin de 32 medalii de aur atribuite concurenţilor.
Nici de diversitate nu s-au putut plânge degustătorii, pe lângă tradiţionala palincă de prună fiind înscrise în concurs multe sortimente de palincă fabricată din mere, pere, cireşe, vişine, caise, piersici, soc, mure, gutui, pere pădureţe, căpşuni, dar şi tescovină sau rachiu de vin. Cele mai multe probe de palincă au fost produse în ultimii ani, dar s-au regăsit şi licori fierte în 1977.
De-altfel, câştigătoarea Marelui Aur a fost o pălincă de pere Williams (pentru cunoscători – Vilmoskörte n.r.) din 2013, din care, potrivit declaraţiilor producătoarei, au mai rămas doar vreo două flacoane ;))
După cum a recunoscut la protocolul ce a urmat ceremoniei, Maria Papp este pasionată de arta fierberii pălincii încă din copilărie, când se furişa lângă cazanul instalat de tatăl ei în 1982 ca să „fure” tainele acestui meşteşug. În 2005 a urmat cursuri de specializare organizate de Camera Agricolă, iar în anul următor a reconstruit pălincia lăsată moştenire de tatăl ei.
De atunci are grijă ca din cazanul ei să curgă numai pălincă de cea mai bună calitate, apreciată de consătenii ei şi nu numai, iar regulile stricte pe care şi le-a impus constă atât în fieberea pălincii exact la 50,5 grade, cât şi la efectuarea unor controale de sănătate în fiecare an, pentru a evita orice risc de contaminare.