Asociația „Țara Oașului” a pregătit o nuntă tradițională pentru 800 de persoane.

Cristina are 22 de ani și deși unii ar zice că este o vârstă fragedă,ea se gândește deja la căsătorie și întemeierea unei familii. Ea a fost norocoasa care a putut să experimenteze ce înseamnă acest lucru în cadrul unei nunți oșenești tradiționale puse în scenă de Asociația Țara Oașului, nuntă prin care s-a încercat să se revitalizeze portul popular și tradiția zonei.

Obiceiurile premergătoare nunții, costumele nuntașilor, aranjarea spațiului destinat nunții,casele, etapele zilei nunții, meniul, totul a fost perfect tradițional,la fel ca acum 50-60 de ani. Bătrânele din sat au tresărit ușor la văzul întregii forfote, amintindu-și cu drag de obiceiurile de la nunțile lor, care țineau trei zile.
„Am făcut acest eveniment în dorința de a duce mai departe ceea ce ne-au lăsat moșii și strămoșii noștri, port, tradiție, grai, că noi românii de obicei cam uităm ce o făcut înaintașii noștri”, afirmă Vasile Lucuț,vicepreședinte Asociația Țara Oașului.
„Este al cincilea eveniment pe care asociația îl organizează.Scopul este de a revitaliza tradiția nunții în Țara Oașului, cu toate obiceiurile care au fost demult.Unul dintre scopuri este să aducem portul în actualitate, iar majoritatea deaici sunt îmbrăcați în port oșenesc”, afirmă Vasile Ciocan, președinte Asociația Țării Oașului.
În centrul atenției zilei a fost mireasa, cea care a depus și cel mai mult efort pentru ziua nunții, fiind prima care s-a trezit, pentru a fi împletită de nuntă și a i se pune cununa. Împletitul miresei este un obicei care astăzi a dispărut atât din lipsa de interes a tinerelor cât și din lipsa femeilor care să mai știe împleti. Părul se ia fir cu fir și se răsucește în cosițe, unse cu untură de porc, pentru a-și păstra forma.
„Această împletitură de mireasă este o tradiție la noi, în Țara Oașului, foarte veche. Se mai ține obiceiul acesta, cât a dura, nu știm, dar deocamdată se mai ține. Acestea sunt niște zițe (n.r șuvițe de păr), se împart, se ung cu untură de porc și se împarte părul în multe multe zițe subțiri, ca să putem face împletitura foarte mărunt, că arată foarte bine. Trece de la fată și de acum înainte este nevastă, nu mai este fată. Tot împletitul durează cam 4 ore.Dacă erau într-o zi două sau trei mirese, prima se trezea la trei, de cătâ ziua și se începea împletitul lor. Până la amiază le termina pe toate”, afirmă mătușa Irinca, una dintre ultimele femei care mai știu împleti mirese.
La fel de greu este și costumul, care în decursul anilor a căpătat în greutate din dorința fetelor de a se umple tot mai mult de mărgele și de podoabe, care au fost adăugate pe vechiul costum. Dacă acum 50 de ani o costumație de mireasă cântărea undeva până la 12 kg, acum ea ajunge și până la 35 de kg. Totul în condițiile în care mireasa cântărește doar 50 de kg.
În tot timpul pregătirii miresei, afară, acolo unde are loc și masa, ceaunele fierb cu zor pentru a pregăti pentru toți invitații preparatele tradiționale: ciorba de miel și sarmalele. Socăcițele, femeile din sat care sunt bucătărese la evenimente, învârt cu spor în ceaun, având grijă ca totul să fie la locul lui pe când vor ajunge musafirii.
„Noi aici în ceaun pregătim zamă, așa cum s-o făcut demult la nuntă. E pe carne de oaie, de berbecuț. Așa s-o făcut, la căldare mare. Aici am pregătit pentru vreo 800 de persoane. Am băgat 15 berbecuți și stăm lângă ea 3-4 ore, că îl lăsam așa să fiarbă încet. O terminăm cu lapte prins și se servelte cu pâine de mălai”, afirmă una dintre socăcițe.
Nunta tradițională pusă în scenă a fost pregătită în detaliu cu tot ce e nevoie pentru o astfel de sărbătoare. O societate comercială din zonă a pus la dispoziția organizatorilor toate cele necesare mesei pentru 800 de persoane, numărul invitaților ridicându-se peste așteptările organizatorilor. Bucuria de a vedea o tradiție reînviată l-a făcut pe unul din sponsorii acestui eveniment să nici nu se gândească la costuri.
„Așa ceva sincer nu prea a mai fost de mult în Oaș. Ne-am pregătit cu cele mai tradiționale produse care au fost în istoria Oașului. Nu a fost ușor, dar nu există să nu se poată. Suntem vreo 20 care servesc aici și care pot să facă față să dea de mâncare la cei cam 800 de oameni care au venit la nuntă”, afirmă Vasile Lucuț, vicepreședinte Asociația Țării Oașului.
Între timp alaiurile de nuntă din toate colțurile Oașului au venit să petreacă mireasă și să își ia rămas bun de la ea, de acum urmând să continue balurile și distracțiile pe la nunți fără ea, motiv pentru care aproape fiecare nuntaș dansează pe rând cu mireasa, pentru ultima dată, înainte să fie femeie măritată.
„Legăm colacul ca să îl joace la mireasă deasupra capului. Asta se joacă după ce se bagă nuntașii după masa. Vine cineva și îl ia și îi joacă deasupra capului. Este o țipuritură care se zice când se joacă colacul, dar depinde de la om la om, care joacă colacul, dar îl jucăm până îl dăm de grindă”, afirmă o bătrânică amintindu-și de tradiție.
Bulciugul mirelui și al miresei, jocul colacului, al găinii, aruncatul de busuioc, de grâu,răsturnatul găleții cu apă sunt doar câteva din obiceiurile de nuntă aduse în actualitate cu ocazia acestei nunți, obiceiuri cu puternică însemnătate pentru locuitorii din zonă, necesare pentru un trai bun al nou întemeiatei familii. Nunta a durat până târziu în noapte, iar a doua zi, cei care au depus efortul organizării ei s-au reîntâlnit, la prânzul miresei unde au continuat să sărbătorească în cinstea noii familii.