O ţară, în picioare pentru asistenţa socială
Campania ,,România se ridică în picioare pentru asistenţa socială’’ ajunge la Satu Mare în 19 ianuarie şi are ca scop redarea demnităţii profesiei de asistent social.
Doru Buzducea, preşedintele Consiliului Naţional al Asistenţilor Sociali din România (CNASR) şi promotorul campaniei, a vorbit despre provocările asistenţilor sociali şi ale campaniei.
Ați pornit o campanie prin care doriți să ridicați România în picioare pentru asistența socială. De ce era nevoie să ridicați o țară pentru această profesie?
Pentru că actualul sistem de asistență socială nu mai corespunde realităților sociale, pentru că după un sfert de veac de la reconstrucția sistemului național de asistență socială am ajuns la un punct în care constatăm ineficiența sistemului, sau ca să fim mai puțin exigenți, doar partea județeană a sistemului funcționează, nu și partea locală. Constatăm după aproape trei decenii, că lipsește asistența socială comunitară, că doar aproximativ 25% dintre primăriile locale au angajat un asistent social, că autoritățile locale sunt lipsite ”de puterea” asistentului social. Lipsește rețeaua rurală de asistență socială, lipsesc serviciile de prevenție și suport, lipsește asistentul social din primărie.
Iată de ce, metaforic vorbind, am decis să ridicăm întreaga țară în picioare pentru profesia de asistent social. Pentru că, sistem de asistență socială fără asistent social nu există. Apoi, motivația de a ridica o țară întreagă în picioare este una extrem de puternică, fiind vorba aici de o necesitate existențială, una profundă ce ține de profunzimile sufletești, de dorința și năzuința noastră de a fi aproape de semenul nostru, de a-l ajuta pe cel căzut, pe cel aflat în suferință.
Cât de greu se mișcă lucrurile în și pentru asistența socială în țara noastră?
Destul de greoi, din păcate. De la 1 iulie 2015 de când am lansat, la Institutul Cultural Român, Manifestul Asistentului Social în prezența înalților reprezentanți ai tuturor instituțiilor statutului care răspund de soarta țării, lucrurile au început să se miște. Cred, pas cu pas, etapă cu etapă, sistemul național de asistență socială s-ar putea reașeza altfel. Deși, pentru oficialii centrali pare a fi un sistem greu de restructurat, în realitate, cu puțin efort organizațional și financiar, fără a fi o povară mare pe bugetul central, axa actualului sistem de asistență socială ar putea fi modificată și recalibrată funcțional. Putem reproiecta actualul sistem de asistență socială astfel încât să funcționeze eficient.
Asistenții sociali sunt considerați „supereroi”. Cum reușiți să sensibilizați factorii de decizie și societatea civilă la nevoile asistenților sociali?
Da, de foarte multe ori asistenții sociali sunt „supereroi” întrucât în orice circumstanță sunt profesioniștii care pot să facă diferența. Sunt profesioniștii care lucrează și acționează în rețea, reușesc să unească oameni și instituții sociale pentru a transforma categoriile sociale dezavantajate în categorii de glorie, pentru a transforma vieți, pentru a motiva și pentru a reda speranța și credința. Cum frumos a afirmat Ambasadorul CNASR, doamna Andreea Marin, într-una din campaniile duse cu misiunea UNICEF în România: „un asistent social intră într-o casă și salvează o viață”. La Neamț, jurnalista Andreea S. Trăsnea a folosit o altă metafora foarte frumoasă, de „înger păzitor” pentru asistentul social. La Giurgiu, primarul unei comune din județ, domnul Daniel Cezar Rusu a dat practic mottoul campaniei noastre: „un primar are viață lungă datorită unui asistent social”. Practic, asistentul social reprezintă interfața dintre problemele și suferințele oamenilor și instituțiile statului sau ale societății civile chemate să asigure protecție socială.
Acesta este și scopul campaniei noastre: sensibilizarea factorilor de decizie de la nivel central și local în privința respectării statutului profesional al asistentului social, precum și necesitatea de a angaja asistenți sociali la nivel local, în fiecare primărie de la orașe, orășele, comune și sate. De a susține și dezvolta o infrastructură de servicii de prevenire și suport în jurul „instituției asistentului social”.
La evenimentele noastre participă întreaga suflare județeană a cărei inimă bate pentru asistența socială: colegi din breaslă, oficialități, jurnaliști, senatori și deputați, societatea civilă, sindicatele, personalități și celebrități sensibile la problemele sociale, studenți, prieteni și susținători.
Este nevoie de timp pentru rezolvarea problemelor din sistem căci nu sunt puține: salarizarea încă lasă de dorit în anumite domenii, gradul de angajare în mediul rural este încă scăzut, insuficienta dezvoltare a infrastructurii la nivel local, toate aceste neajunsuri se răsfrâng asupra statutului nostru profesional. Dar, pas cu pas, pe măsură ce reușim să atragem atenția asupra importanței, necesității și valorii asistentului social, și factorii de decizie de la nivel central și local vor reda aceste nobile profesii gloria și splendorile pe care le merită.
Ce obiective aveți pentru asistenții sociali în calitate de președinte al CNASR?
Principalul obiectiv este acela de a reprezenta drepturile și interesele asistenților sociali, de a pune presiune pe factorii de decizie de la nivel central și local pentru a crește prestigiul profesiei de asistent social și implicit pentru a ni se respecta statutul nostru profesional. Asistența socială a încetat de mult să mai fie Cenușăreasa sistemului de protecție socială, ca imagine și vizibilitate mă refer, și aici este un aport major pe care l-am adus, împreună cu echipa de conducere a CNASR, profesiei de asistent social. Mai sunt încă multe altele de rezolvat, din păcate acestea cer timp și voință politică și administrativă.
În primul mandat am reușit să aducem o vizibilitate pozitivă profesiei la nivel național, să înființăm și să organizăm filialele colegiului la nivel județean, să aderăm la Federația Internațională a Asistenților Sociali, să consolidăm relația cu mediul social și cu cel universitar.
În acest al doilea mandat ne vom axa pe promovarea și valorizarea profesiei de asistent social. Prin campania pe care o desfășurăm la ora actuală reușim să implicăm și să aducem laolaltă asistenții sociali, să devenim o voce puternică, să consolidăm profilul public și percepția publică față de profesie, să întărim rolului de reprezentare al structurilor teritoriale la nivel local prin consolidarea colaborărilor cu instituțiile înalt reprezentative de la nivel județean.
De asemenea, am reușit să realizăm studii, analize și cercetări cu privire la profesia de asistent social, cercetări reprezentative, bazate pe evidențe, ce justifică demersurile noastre și care pot reprezenta un fundament pentru noul sistem național de asistență socială.
Care sunt problemele și reușitele filialei Satu Mare a CNASR și cum se derulează relația de colaborare cu această structură?
La Satu Mare avem o filială puternică, cu un lider foarte bun comunicator, mă refer la doamna Mihaela Motoc, care a reușit să dezvolte o colaborare foarte bună la nivel înalt cu instituții prestigioase ca: prefectura, consiliul județean, cu mass-media, cu ong-uri cu impact social dar și cu instituții de cultură.
Buna colaborare cu astfel de instituții ajută enorm la promovarea profesiei. Dar și în acest județ, ca peste tot în țară, asistența socială comunitară este slab dezvoltată, mă refer la lipsa asistenților sociali din cadrul primăriilor locale. Din cele 65 de primării din județ, doar 34 au asistent social angajat, restul persoane cu atribuții. Iar aceasta ne doare, faptul că după un sfert de veac de reconstrucție a sistemului de asistență socială în România, la ora actuală, doar 25% din totalul primăriilor de la nivel național au angajat asistent social.
Marii angajatori rămân Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, dar acestea își desfășoară mare parte din activități la nivel județean. De aici și necesitatea campaniei noastre, aceea de a duce mai departe mesajul angajării asistentului social și la nivel local, în cadrul primăriilor de pe întreg cuprinsul țării.
Ce ne puteți spune despre impactul programelor de asistență socială în țara noastră?
Din păcate impactul programelor publice nu este cel așteptat, încă se risipesc resurse importante, global vorbind, din cauza lipsei serviciilor de prevenție și a asistentului social de la nivel local. Sprijinul acordat prin beneficii sociale în lipsa profesioniștilor din sistem și în lipsa serviciilor de suport nu pot avea nicăieri în lume un impact și o eficiență dorită. Consilierea, informarea, sprijinul emoțional, sprijinul acordat în vederea reintegrării sociale și profesionale oferit de un asistent social reprezintă activități care ar trebui să fie prioritar dezvoltate. Putem să vorbim de o eficiență a programelor de asistență socială dezvoltate de către organizațiile non-guvernamentale care dețin expertiză și cunoaștere în a implementa asemenea programe sociale.
Acordarea beneficiilor sociale ar trebui să reprezinte, așa cum am afirmat în punctul 3 al Manifestului Asistentului Social, complementare serviciilor sociale: “Acordarea beneficiilor de asistență socială (prestații) numai în completarea pachetului de servicii sociale”.
Este nevoie de o nouă viziune în cadrul ministerului de resort, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, autoritatea centrală ce stabilește cadrul normativ al sistemului național de asistență socială. Din păcate, aceeași funcționari lipsiți de viziune într-un mediu instituțional inert nu pot dezvolta și nici rezolva problemele actualului sistem de asistență socială care, așa cum a fost proiectat și cum a ajuns la ora actuală, nu mai corespunde și nu mai face față realităților sociale.
Tocmai de aceea, colegul meu, domnul Cristian Roșu, în prezentarea domniei sale din cadrul campaniei noastre vorbește auditoriului despre versiunea 2.0 a sistemului național de asistență socială, despre viitorul sistem național de asistență socială. Știm ce trebuie făcut, există și resursele bugetare, există profesioniști, există pârghii normative, lipsește însă voința, viziunea și curajul factorilor de decizie de la nivel central. Ca să încheiem interviul nostru într-o altfel de notă, mă voi folosi de un vers al poetului Vergiliu, din Eneida: Audaces fortuna juvat (Norocul surâde celor care îndrăznesc!)
