Satu Mare a câştigat competiţia cu Maramureşul

O veche rivalitate, între județele Maramureş şi Satu Mare, a căpătat contur, vineri seara, la Digi24. Cele două judeţe s-au confruntat în campania “Raport de ţară” dedicată regionalizării. După centralizarea notelor juriului, competiţia a fost câştigată de Satu Mare cu 69 de puncte. Maramureşul a obţinut 66 de puncte. Campania Raport de ţară face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Duelul dintre Maramureş şi Satu Mare a fost cel de-al 17-lea.

Note pentru specificul local
“Maramureşul primeşte 7, Satu Mare 8. Maramureş e un brand celebru, ştim de Săpânţa, bisericile de lemn, tradiţii, dar dau 7 pentru că bogăţia nu a fost folosită în adevăratul ei potenţial. Brandul pozitiv e minat de lucruri de dată recentă, de exemplu cele legate de poluare, deversarea de cianuri din 2000, scandalurile de corupţie din administraţia locală. În cazul Satu Mare vorbim de multiculturalism, e un festival frumos acolo, fără bariere, sunt lăcaşe de cult de diverse confesiuni. Oamenii trăiesc în multiculturalism. Mai important, s-a păstrat spiritul austriac”, a explicat Cezar Paul Bădescu, jurnalist.
“9 pentru Maramureş şi 7 pentru Satu Mare. Sunt judeţe neomogene. Oraşele de influenţă ungară s-au păstrat însă bine”, consideră Nicuşor Dan.
“9 pentru Maramureş şi 8 pentru Satu Mare. Maramureşul nu e neapărat un areal izolat, l-aş numi mai degrabă conservat, acolo tradiţiile se păstrează de sute de ani. Sunt şi lucruri interesante care nu sunt încă descoperite. În Satu Mare trebuie să vorbim despre disciplina şi educaţia austro-ungară, etniile şi confesiunile ce trăiesc în armonie. Aşteaptă să fie descoperit aproape în totalitate”, a subliniat Ciprian Bârsan, analist economic.

Note pentru administraţie şi mediul de afaceri
Ciprian Bârsan, analist economic, a acordat nota 8 pentru Maramureş şi nota 7 pentru Satu Mare. “După Bucureşti, Borşa din Maramureş este localitatea cu cel mai mare schimb valutar, ca valoare. Cursul suferă fluctuaţii în momentul în care vin cei plecaţi la muncă în străinătate, în România”, a explicat acesta.
Jurnalistul Cezar Paul Bădescu a dat notele 6 pentru Maramureş şi 8 pentru Satu Mare. “Administraţia locală a devenit un brand prin primarul corupt din Baia Mare. În plus, autorităţile locale se mândresc cu ororile pe care le construiesc cei veniţi de afară. Nu înţeleg că locuinţele de lemn nu fac casă bună cu monstruozităţile din beton”, a argumentat jurnalistul.
Nicuşor Dan a dat nota 5 pentru Maramureş şi 7 pentru Satu Mare.

Note pentru calitatea vieţii
“Baia Mare era unul dintre cele mai poluate oraşe ale ţării. Într-o comunicare recentă s-a spus că s-a redus la jumătate poluarea, dar tot depăşeşte. Nu ştiu dacă ai vrea să locuieşti acolo, cu toate lucrurile bune de acolo. 7 pentru Maramureş şi 8 pentru Satu Mare. Parcă în oraşul Satu Mare mi-ar plăcea să locuiesc. La sat nici ei, localnicii, nu mai locuiesc”, a subliniat Cezar Paul Bădescu.
“Calitatea vieţii este peste media naţională, vine şi din faptul că oamenii sunt mai gospodari şi că aduc mulţi bani din străinătate. Nu văd să contribuie prea mult autorităţile, nu ar trebui să se mândrească de fapt cu emigraţia. Satu Mare şi Carei sunt oraşe culturale, plăcute, Baia Mare are universităţi. 8 pentru Satu Mare şi 7 pentru Maramureş”, a explicat Nicuşor Dan.
“8 pentru Maramureş, 8 pentru Satu Mare. Oamenii sunt victimele colaterale ale nivelului de trai din România, dar nu se resemnează, au trecut peste multe obstacole, sunt dispuşi să meargă la mii de kilometri”, a spus Ciprian Bârsan.

Consiliul Judeţean Maramureş cere taxe mai mici pentru investitorii în turism tradiţional
Primarul municipiului Baia Mare a susţinut că, prin cei 50.000 de oameni plecaţi la muncă în străinătate, zona a avut numai de câştigat. “Au mers să muncească, să îşi găsească bunăstarea şi să o returneze familiilor lor. În plus, vin acasă având o percepţie diferită a ceea ce înseamnă o civilizaţie europeană. E un câştig, dar câştigul adevărat este când vin acasă”, a declarat Cătălin Cherecheş, primarul din Baia Mare.
Aceasta a mai completat că este important pentru comunitate ca persoanele plecate la muncă în străinătate să se şi întoarcă, să investească în mici afaceri de turism. “Când se întoarce în ţară şi îşi face o pensiune tradiţională, nu trebuie să pui o povară din punct de vedere fiscal. Trebuie taxe mai mici pentru cei care investesc în zone tradiţionale. Vrem să dezvoltăm turismul de masă, dar pentru asta trebuie să extindem aeroportul, să-l transformăm într-unul internaţional”, a completat Gabriel Zetea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.

“Ţara Oaşului nu ţine de Maramureş”
“Ţara Oaşului face parte integrală din judeţul Satu Mare. Sunt comune cu oameni harnici, pricepuţi, cu situaţie materială bună. Nu sunt maramureşeni, sunt sătmăreni. Maramureşenii au obiceiul lor, portul lor. Oşenii sunt parte integrală din Satu Mare. Unii spun că Certeze face parte din Maramureş, nu e adevărat, sper ca acum să înţeleagă toată lumea. Portul oşenesc seamănă cumva cu cel maramureşean, ca şi cântecele. O legătură există, dar e diferenţă mare”, a subliniat Mircea Govor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.
“Susţin regionalizarea pentru că este gândită în interesul cetăţenilor, li se va îmbunătăţi viaţa. Comunitatea europeană încurajează asocierea pentru a se accesa fonduri în ideea promovării proiectelor de o anvergură mai mare. Satu Mare are posibilitatea de a promova proiecte transfrontaliere. Avem punctul de trecere Halmeu pe unde intră produsele alimentare pentru UE. E un atu pentru noi, am reuşit parţial să îl aducem la nivelul de acreditare europeană. Am dezvoltat laboratorul sanitar-veterinar, astfel încât tot ce se solicită prin directive europene, analizele să se facă aici în judeţ”, a explicat Eugeniu Avram, prefect.
“Satu Mare are peste 102.000 locuitori, multiculturalitatea şi ospitalitatea sunt la ele acasă şi sunt vizibile. Bogăția cea mai mare este cultura, municipiul Satu Mare e un centru cultural şi educațional”, a subliniat Radu Roca, viceprimar.
S-a pus problema atragerii înapoi în ţară a celor plecaţi la muncă în Occident. “E greu ca oamenii plecaţi să se întoarcă acasă. E o tradiţie în Oaş, oamenii pleacă la muncă în altă parte, sunt obişnuiţi să agonisească bani în străinătate şi să ridice case aici. Contribuţia lor nu e deloc de neglijat, fac parte dintre oamenii care aduc valută în ţară”, a spus Govor.
“Dacă, în mod categoric, capitala administrativă trebuie să fie Cluj Napoca, noi vrem ca în judeţul nostru să fie cât mai multe instituţii publice de interes regional”, consideră Eugeniu Avram.
Despre proiecte a vorbit Radu Roca. “La nivelul municipiului avem proiecte de peste 25 milioane de euro. Trei sunt majore, prin care vom reface 22 de străzi, vom schimba conductele de apă şi canalizare. Un alt proiect major e reabilitarea Teatrului de Nord, se reface spaţiul şi se dotează cu echipament noul teatru. Am câştigat un proiect de 2,5 milioane prin care reabilităm termic peste 500 de apartamente. Încercăm să finalizăm Centura Mică din Satu Mare prin care vom decongestiona traficul greu”, a explicat Radu Roca.

Maramureşul este inima Europei
“Ţara Oaşului e judeţul Satu Mare, Ţara Maramureşului e o ţară mai mare, subcompusă din mai multe ţări. Sunt similarităţi în tradiţii şi între oameni, sunt oameni dinamici, iubesc viaţa mult şi sunt petrecăreţi”, a explicat Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judeţene.
“Maramureşul păstrează cultul soarelui în tot, dar şi cultul marii zeiţe mame, marea cultură a geometricii Maramureşului. Noi suntem daci, aceste triburi au făcut Ţara Maramureşului vastă. Maramureşul a rezistat ca ţară datorită tradiţiei de care sunt interesate şi Europa şi Asia. A rezistat prin toate imperiile ca identitate, a fost respectat. Imperiul austro-ungar i-a păstrat denumirea de Ţară a Maramureşului”, a explicat Ioan Marchiş, sculptor şi filozof.
Vasile Coman, om de afaceri, a vorbit despre frumuseţea Văii Vaserului: “Valea Vaserului e un defileu în munţii Maramureşului străbătut de ultima cale ferată forestieră din Europa. Are un potenţial silvic foarte bogat şi unul turistic extraordinar. Anual peste 35.000 de turişti vin în Valea Vaserului. Maramureşul e un muzeu în aer liber al Europei. La 30 de kilometri de Valea Vaserului puterea austriacă a construit un obelisc ce marchează centrul geografic al Europei. Noi, Maramureşul, suntem inima bătrânului continent. Europa ne este datoare nouă şi nu noi ei”.

Academicianul doctor Virgil Enătescu, despre rata mare de suicid din Satu Mare
Academicianul doctor Virgil Enătescu, unul dintre cele 500 de genii de pe mapamond ale secolului XXI, a comentat rata mare a suicidului din Satu Mare. Acesta a explicat că locul trei pe ţară pe care îl ocupă oraşul este cauzat de o problemă culturală.
“Avem ca vecin o ţară în care rata suicidului este foarte mare: Ungaria. Avem populaţie comună şi o parte din cultură comună. În plus, un motiv ar fi şi plecarea părinţilor în străinătate. Copii care cresc fără afectivitatea celor pe care îi iubesc cel mai mult şi care ar trebui să îi formeze ca oameni. Scăderea vârstei tentativelor de suicid a ajuns până spre 9 ani”, a explicat Virgil Enătescu.

Satu Mare are cea mai mică speranţă de viaţă din ţară
“La un moment dat, s-a zis să se dubleze toate secţiile din spitale. Au fost două de chirurgie, două de anestezie etc., dar în spitale diferite. Acest lucru a dus la cheltuieli mari, la lipsa dotărilor. Bolnavii erau plimbaţi între cele două spitale şi mulţi mureau în salvare, pe pod”, a povestit Virgil Enătescu.
“A venit un grup de organizatori tineri şi s-a schimbat şi conducerea Consiliului Judeţean şi s-a trecut la unificarea secţiilor”, a mai completat academicianul.
Articol preluat de pe site-ul www.digi24.ro