Degustare de vin și muzică de calitate, la Festivalul Vinului Sătmărean (Galerie Foto)

Sâmbătă, 16 aprilie, în Piața 25 Octombrie, renumitele podgorii sătmărene au fost prezente cu cele mai bune vinuri nobile, la cea de-a IV-a ediție a Festivalul Vinului Sătmărean.

De câțiva ani încoace, a devenit o tradiție ca membrii Asociației viniviticultorilor din podgoriile tradiționale sătmărene, să se adune în Piața 25 Octombrie din Satu Mare unde să ofere spre degustare publicului interesat cele mai savuroase vinuri din producție proprie. Evenimentul, programat sâmbătă, 16 aprilie va găzdui și decernarea premiilor pentru cele mai bune vinuri care au concurat la cea de-a XIII-a ediție a Concursului județean de vinuri nobile din județul Satu Mare desfășurat în perioada 11-15 aprilie 2016. Pentru ca evenimentul să fie unul memorabil, mai mulți interpreți de muzică populară cunoscuți la nivel județean și național vor urca pe scenă spre bucuria celor prezenți. Astfel, printre artiștii invitați se vor număra: Petrică Mureșan, Ansamblul Cununița, Taraful Ceatăra din Carei, Trupa Haiducii precum și invitatul special Benone Sinulescu.

La concurs au partcipat doar probele de vin medaliate cu aur la concursurile zonale. La Consiliul Judeţean Satu Mare s-au făcut înscrierile pentru concurs. S-au prezentat 101 probe vin din care 50 albe, 7 roze și 44 roșii. Fiecare concurent a prezentat câte trei sticle de 0,75 l de vin pentru o probă. Pe eticheta fiecărei sticle a fost menţionat: numele şi prenumele producătorului, localitatea de domiciliu, numărul de telefon, anul recoltei, soiul, cantitatea de vin în stoc din fiecare probă – minim 100 litri – care va fi verificată prin sondaj de o comisie înaintea concursului. Strugurii pentru vinificaţie trebuie să fie din producţia proprie provenită de pe culturi din judeţul Satu Mare.
„Mă bucur să fiu în mijlocul producătorilor de vin pentru că voi sunteţi cei care ne învăţaţi cu adevărat ce înseamnă un vin bun şi cum cum se face acesta.
Juriul a avut o misiune foarte grea astăzi, având în vedere că s-au înscris aproape 100 de sortimente de vin, toate medaliate cu aur și argint la concursurile zonale.
Ca președinte al Consiliului Județean vă asigur că una dintre preocupările noastre este identificarea soluţiilor pentru valorificarea favorabilă a produselor muncii dumneavoastră, pentru deschiderea pieţelor naționale și chiar internaţionale de profil către strugurii şi vinurile sătmărene. Mi-aș dori ca toate zonele viticole din județ să fie prezente pe piață, a declarat președintele Consiliului Județean Adrian Ștef.
Prin grija Consiliului Judeţean Satu Mare s-a demarat procedura de obţinere a indicaţiei geografice „Dealurile Sătmarului” către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. În momentul de faţă documentaţia aferentă este publicată pe pagina de web http://www.onvpv.ro/, iar după expirarea termenului prevăzut în regulamentul O.N.V.P.V. s-a trimis pentru validare către Comisia Europeană.
În aproximativ două luni indicaţia geografică „Dealurile Sătmarului” va fi publicată în Monitorul Oficial.
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Sătmarului” care se întinde pe teritoriul judeţului Satu Mare se completează cu următoarele unități administrativ-teritoriale:
* Răteşti cu localităţile:
– Beltiug (satele Beltiug, Răteşti şi Şandra)
– Ardud (satele Ardud, Ardud Vii şi Gherăuşa)
– Viile Satu Mare (satele Viile Satu Mare şi Tătărăşti)
– Socond (satele Socond şi Hodişa), Soconzel, Cuţa şi Stâna
– Supur (satele Dobra, Hurezu Mare şi Racova)
– Săcăşeni (satele Săcăşeni, Chegea)
– Acâş (satul Unimăt)
– Bogdand (satele Bogdand, Babţa, Ser şi Corund)
– Hodod (satele Hodod, Nadişu Hododului, Lelei, Giurtelecu Hododului)
– Homoroade (satele Homorodu de Sus, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Solduba, Necopoi, Chilia).
*Halmeu (satele Halmeu şi Halmeu – Vii)
– Oraşu Nou (satele Oraşu Nou – Vii, Remetea Oaşului şi Oraşu Nou) Prilog, Prilog-Vii, Racşa-Vii
– Tarna Mare (satul Tarna Mare)
– Batarci (satul Tămăşeni)
– Turulung (satul Turulung – Vii)
*Tăşnad cu localităţile
– Pir (satul Pir)
– Săuca (satul Săuca)
– Cehal (satele Cehal, Cehăluţ şi Orbău)
– Oraşul Tăşnad, cu localitatea Tăşnad
– Oraşul Tăşnad, cu localităţile Tăşnad, Blaja, Raţiu şi Sărăuad
*Carei cu localitătile
– municipiul Carei cu localitatea Carei.
– Comuna Sanislău – sat Sanislău
– Comuna Ciumeşti

Judeţul Satu Mare se află situat pe linia nordică a arealului viţei de vie şi poate de aceea vinurile de aici, obţinute în ultimul bastion al viei, strâng în ele savori unice.
Drumul vinului sătmărean începe din nordul judeţului de la vestitele vii ale Halmeului.
Mărturiile istorice relevă faptul că viticultura reprezintă o îndeletnicire străveche a locuitorilor din această zonă.
Dealurile, presărate cu roci vulcanice în urmă cu milioane de ani, când munţii Oaşului îşi aruncau magma fierbinte prin cratere enorme, au dobândit calităţi pedoclimatice excepţionale pentru cultivarea viţei de vie.
Primele însemnări privind cultivarea viței de vie în județul Satu Mare datează din anul 1237.
Conscripția domeniului cetății Sătmar realizată în vara anului 1569 centralizează datele economice ale domeniului, din care aflăm care sunt localitățile din Sătmar unde oamenii au activitate viticolă și implicația acestei ocupații în dezvoltarea comunității. Din listele persoanelor recenzate sau nerecenzate aflăm și nume de familie ce derivă din ocupații, pentru noi importante fiind cele derivate din activități viticole cum ar fi: Kádár, Borégetö, Korcsolás, Boros.
Istoricul David Prodan aduce informații prețioase privind localitățile viticole și importanța viticulturii în dezvoltarea Sătmarului.
Așa aflăm că, în urbariul din 1569 apare notată dijma și nona din vin numai la unele localități: ”…….. în Livada se notează că e deal de vii (promontorium) bun, de unde nu se dă nici o nonă împăratului, ci numai dijma întreagă a vinului. În Ardudul Mic de asemenea nona din vin o primea împăratul, dijma preotul. În Beltiug era deal de vii bun, din care, tot așa nona venea împăratului, dijma preotului. În Orașu Nou deal de vii bun, de unde nu dau nici o nonă. Dau însă dijmă împăratului.”
Tot în lucrarea istoricului aflăm şi faptul că: „….. venitul crâșmaritului de la 16 august 1569 până la 15 septembrie 1570 au fost crâșmărite 523 de buți de vin cu 11998 fl.17 d.”
Scrierile despre crâșmărit și viile împărătești de la Livada, Dobra, Ardud, Beltiug, Tășnad și alte vii din Sătmar vorbesc despre obligația de crâșmărit de Crăciun, Paști și Rusalii.
Prin acest important demers, vinurile sătmărene îşi vor recăpăta identitatea adevărată, cea cu indicaţia geografică „Dealurile Sătmarului” şi nu „Dealurile Crişanei cum eronat au fost denumite până acum.