Ce-am avut și ce-am pierdut… și-a-nceput 2016

EDITORIAL – Peter Vasile CZOMPA

Să-ncep, zic, cum se cuvine: vă doresc tuturor un nou an cât mai bun, să fiți sănătoși, optimiști, hotărâți și, la modul cel mai serios, să nu uitați să zâmbiți cât mai des cu putință! La mulți ani!
Mi-e tare greu să scriu acest prim editorial din 2016… și zău că nu din pricini de ”după sărbători”, nicidecum  (zâmbesc, însă acum, în 7 ianuarie, totuși deja s-a cam dus cu totul veselia de-nceput de an). De fapt, așa mi se întâmplă cu fiecare editorial de-nceput de an, însă parcă acum, după tot ce-a fost în 2015, mi-e aproape imposibil să aleg un subiect anume, ceva legat de anul trecut sau de anul ăsta ori vreo chestiune de interes general care ”curge„ an de an; așa că nici nu vreau să aleg vreun subiect aparte. Pur și simplu scriu cum și ce-mi vine și, ca să fiu sincer, scriu exact așa cum de dimineață, bându-mi cafeaua și făcând revista presei, mi-a venit o idee… Și-am decis să ”risc„ din nou, din respect pentru toți cititorii. Adică să vorbesc pe șleau. Poate mai pe șleau ca de obicei. Poate surprinzându-i pe unii, mai ales că acest text va fi cu de toate. Pentru aproape toți.

De-a valma. Anul trecut, după ce a fost trimis în judecată, premierul Ponta a demisionat, guvernul PSD-UNPR-ALDE a picat, așa că anul 2015 (ne-)a adus un nou guvern. De tehnocrați (sic!), cică. Dar, totuși, al cui? Al nimănui?! – c-așa zic unii (naivi). Sau al președintelui Iohannis? Al PNL-ului? Al PNL+PSD? Al Bruxelles-ului? Poate al PPE-ului? Al ”binomului”? Sigur că părerile sunt împărțite, dar un lucru e cert: după a mea umilă părere, pornind din start cu gafe/propuneri gen ministrul-sexy, ministreasa Guseth și nu numai, premierul Cioloș și-a dat arama pe față cu ”europenismul„ său obedient, încă de la început. Varza de Bruxelles s-a mai împuțit apoi cu stupefianta declarație a nefericitei din fruntea Ministerului Finanțelor, draga Dragu, cum că românii ar trebui să muncească pe doi lei! Bun așa! Totuși, ea a rămas în funcție. De ce? Nu dezvolt, că-mi vine-n gând, apropo de acest guvern tehnocrat – pe care unii îl mai numesc de ”oengiști” și/sau ”soroșist” -, o întrebare pe care tot mai mulți o pun: de fapt, dacă ne uităm la partidele politice, cine e acum la putere și cine în opoziție? Cine, cum? Fiindcă, de exemplu, s-ar putea spune că la putere sunt PNL, PSD, UNPR, UDMR… însă nu intru în detalii, c-așa am stabilit; totuși, ALDE e într-o aparentă opoziție – iar din toată mizeria asta pseudo-politică mai reiese, tot spre exemplu, că PSD a fost întâi trădat de UNPR, iar apoi și de ALDE. Ce ”miștooo”, ce mai curvăsărie politică de tip dâmbovițean, ce debandadă. Și toată lumea se pregătește pentru alegerile din 2016? O, daaa, iarăși alegeri, uraaaaa! Cu un PSD după recente alegeri interne cu un unic candidat la șefia partidului (USL a murit, dar umbra PCR?), cu un PNL care are o conducere bicefală de toată minunea, bașca vechii liberali fiind disperați lângă foștii pedeliști portocalii (care, nu-i așa?, au tăiat salariile și au vrut să taie până și pensiile!!! – asta nu se va uita prea repede!); cu un UNPR care e în comă indusă, după ce i-a trădat rând pe rând pe toți foștii parteneri politici, o uniune-fantomă avându-l în frunte pe unul care se numără printre cele mai jalnice și infecte produse ale mizerabilei politichii de mahala. Și când mă gândesc că acest ipochimen pe nume Oprea a avut în mâini balanța Puterii timp de câțiva ani… mă și opresc cu aceste punctări politice, că m-apucă damblaua. Oooo, să mai clarific ceva, scurt pe doi: sper ca UDMR-ul să nu mai ajungă în Parlament, niciodată, gata, ajunge!

Și-acum în alt registru. Da, CORUPȚIA UCIDE! A fost tragicul eveniment ”Colectiv” care, dincolo de cauze, implicații, consecințe, speculații, ipoteze realiste ori fanteziste, ne-a arătat – încă o dată, cu vârf și îndesat – cât de ”bine” funcționează întregul Sistem. Sistemul profund corupt de la primul până la ultimul nivel, corupția instituționalizată, corupția transpartinică, corupția din mai toate domeniile de activitate (de la economic până la justiție, de la învățământ până la media). Îmi vine-n minte un ministru care-și lua mita în cimitir. Revăd cu ochii minții secvențele din parlament cu ”mirul salvator”… culmea ridicolului! Parlament– oooh, dar oare de ce n-oi fi ales eu ca subiect pensiile nesimțite pe care și le-au votat parlamentarii? Fiindcă subiectul ăsta mi se pare a fi fost unul dintre cele mai importante, un act de o nemernicie absolută! Am zis nemernicie? – cuvântul ăsta mi-a adus în minte un alt subiect, probabil cel mai grav din ultimii 26 de ani: dosarul Revoluției și faptul că niște nemernici și-au permis recent, sfidând o țară întreagă, să închidă din nou dosarul!!! Până unde poate merge mârșăvia? Totuși, culmea, dosarul mineriadelor rămâne pe rol. Din fericire. De ce nu și cel al Revoluției (furate)? Apropo, anul trecut în decembrie din nou l-am auzit pe unul din gașca de-atunci a lui Iliescu, cum a văzut el, în decembrie 1989, niște tipi îmbrăcați și echipați exact ca niște teroriști. Care teroriști, dragi tovarăși și ”pretini” care-ați început distrugerea României încă din perioada 1990-1996? Nu că următorii guvernanți ar fi făcut altceva, inclusiv în cei 10 ani ai regimului Băsescu.
Dar vorbeam de 2015/2016, nu? Vedeți cum m-a luat valul? Dacă tot am pomenit de cei care, sub oblăduirea marinarului și invocând criza economico-financiară mondială, tăiau salariile în timp ce în culise manevrau ”parandărături„ de milioane de euro, uite că tocmai în 2016 a apărut încă unul fix din același aluat, și-anume secretarul de stat Biriș, cu explicațiile lui halucinante privind ”impozitul pe existență”! Și ăsta încă e pe funcție. A, da, nu demult zbanghiul a fost vicepreședinte la Forța Civică (care apoi s-a dizolvat în PD-L!), exact, partidul condus de ex-premierul M.R. Ungureanu… cel numit recent șef la SIE! De către cine și de ce taman MRU? Și-uite-așa iar despre 2015, când, pe 21 decembrie, se împlini anul de când președintele Iohannis și-a intrat în rol. Ce rol – pe lângă cel de Președinte al României -, încă nu-mi dau seama prea bine…

Însă, în ultimul an, de un lucru tot mi-am dat seama: că, odată cu trecerea timpului, sunt din ce în ce mai dezamăgit de prestația președintelui Iohannis! Din tot mai multe motive. Unul l-am pomenit deja – MRU. Alt motiv: consilierul prezidențial Dan Mihalache. Alte motive: casele, declarațiile-șablon, ”guvernul meu”, politica externă ș.a.m.d. Iar ca mențiune specială: ”ghinion”! Știți, am spus de nenumărate ori că detest ipocrizia, așa că trebuie să mai menționez ceva legat de tema asta. În 15 noiembrie 2014, înainte de turul doi, am publicat un editorial cu titlul ”De ce cu oricine altcineva”, în ideea că Ponta nu are ce să caute la Cotroceni. Sau, altfel spus, mai bine Iohannis decât Ponta. Nu neg și nu retractez nimic din ce-am scris atunci, îmi mențin părerea și astăzi, însă, repet, sunt tot mai dezamăgit, ”ghinion„! La fel cum, trecând mai departe, nu pot să pricep nici cum a ajuns ”tehnocratul”-pesedist Dâncu direct în fotoliul de vice-premier. Nu înțeleg nici de ce primarii vor fi aleși într-un singur tur de scrutin. Nici cum unii pușcăriași pot scrie câte patru, cinci, șase cărți în doi, trei ani, ba fiind chiar lucrări așa-zis științifice; iar comisiile în cauză cică nu se prind de cacialma. N-am înțeles nici cum a fost cu acele coloane oficiale, nici cum a rămas (ca-n tren) cu demnitarii care au abuzat până peste poate. Nu înțeleg nici cum de-a venit iarna atât de târziu, nici de ce România tinde în continuare la statutul de colonie (unii zic că deja este, alții că e doar semi, alții că nici vorbă – fiindcă așa e-n UE și NATO, nu zău?!). Nu pricep nici de ce masonul Isărescu parcă apără cu dinții, de-un sfert de veac, doar băncile străine, și totuși probabil e cel mai longeviv guvernator de bancă națională din lume. Nu înțeleg nici ce (nu) face Statul, recte ANAF-ul, nimic în privința bisericilor, a maneliștilor, interlopilor, marilor evazioniști etc. Nu înțeleg nici ce se întâmplă în justiție cu anumite dosare grele cu cântec. Apropo, o să vă spun curând niște noutăți absolut incredibile despre cazul unui fost judecător… dar până atunci să rămânem la oile noastre, la pâinea noastră cea de toate zilele, la spiritul de turmă atât de iubit de mase, la scăderea TVA (nu și a prețurilor), la creșterea salariului minim pe economie, la întărirea leului, la bucuria că avem Deveselu și un submarin și un Cioloș și un Băsescu – lider de partid; și un Borcea și un CNA, ba și o ANI, cocalari și pițipoance cât cuprinde, niște parlamentari care se vor cuminți tot mai mult în următoarele luni… că nici măcar n-am spus eu asta: anul 2016 va fi cel mai complicat an electoral de până acum! Subscriu, doar că nu prea știu pentru cine va fi mai complicat?! Poate-o să ne spună ”binomul„ sau ”trinomul” ori poate vreun colonel STS, nu? Sau Becali… Nu contează, vorba vine, bine că mergem în Franța la Euro 2016! Hai România! Și s-aveți un an cum nici n-ați visat! –  zâmbiți, nu uitați să zâmbiți.

Peter-Vasile CZOMPA