Radu Bura despre toxine: De unde vin toxinele?(ep.2)
Împreună cu nutriţionistul Radu Bura publicăm un nou articol în materie de sănătate. Articolul tratează problema toxnielor şi ne explică de unde provin aceste toxine şi cum afectează ele organismul uman dacă nu avem grijă cum să le evităm sau eliminăm în timp.
De câțiva ani încoace tot ceea ce ne inconjoară este toxic, tot ce mancăm, bem, respirăm sau intră in contact cu pielea noastră, în mare parte conțin o mulțime de chimicale care, odată intrate în organism, vor fi greu de procesat și eliminat.
Pe lângă acești factori externi mai sunt şi reacțiile chimice la nivelul organelor, țesuturilor si chiar la nivel celular, care produc intoxicări ale organismului din interior.
Odată intrate, aceste toxine vor produce dereglări la nivelul tractului intestinal și la nivelul unor organe de importanță vitală, precum ficat, plămâni, rinichi, piele.
Dar să vedem mai exact de unde provin aceste toxine și aș incepe cu mâncarea :
Ne place tuturor să mancam și daca stăm bine să ne gândim toate evenimentele se petrec în jurul mâncării: zile de naștere, botezuri, nunţi, onomastici, aşadar hai să privim puţin în jur să înțelegem ce se întâmplă de fapt.
De exemplu carnea de pui, care ne place atât de mult, din magazinele alimentare obişnuite, se comercializează cu picioarele și aripile rupte din cauza creșterii forțate cu hormoni a găinii. Hormonii fac ca acești pui sa crească repede si să poată să fi scoși la vânzare. Timpul necesar pentru o creştere forţată a puilor aflaţi în comerţ este de numai o lună, adică aproximativ 30-31 de zile.
Astfel, pubertatea precoce a consumatorilor (copii şi tineri care consumă acea carne) poate fi determinată de hormonii de creștere care se regăsesc în aceste cărnuri şi în produsele lactate. Este dificil de stabilit care ar putea fi impactul specific al hormonilor de creștere din produsele alimentare asupra dezvoltării tinerelor femei.
Cercetătorii, dar și consumatorii, sunt din ce în ce mai preocupați de riscurile de cancer de sân ce pot crește ca urmare a utilizării de hormoni de creștere în produsele alimentare. Potrivit experților, preocuparea este realistă, întrucât resturile hormonale din anumite alimente pot crește într-adevăr riscul pentru dezvotlarea cancerului de sân.
O altă preocupare a cercetătorilor și consumatorilor în privinţa hormonilor de creștere din alimentație este cu privire la creșterea riscului apariției cancerului de prostată.
Să vedem care sunt aditivii periculoși din alimentele fast-food:
Graba si agitația care caracterizează secolul în care trăim au dus la dezvoltarea industriei mâncărurilor de tip fast-food, care permit oamenilor sa mănânce consistent şi rapid atunci când sunt pe drum sau la serviciu, și de regulă au un cost nu foarte mare.
Oamenii nu prea știu însă ce mănâncă de fapt din pachetele restaurantelor de tip fast-food şi că unii aditivi care pot fi găsiți în aceste alimente sunt periculosi şi potpot duce la apariția unor probleme grave de sănătate.
Glutamatul de sodium, cunoscut sub denumirea de E 621, este unul dintre cei mai periculoşi aditivi alimentari folosiți din abundență de producătorii preparatelor de tip fast-food. E 621 este des întâlnit în preparatele de tip chinezesc care hipnotizează prin aroma lor. Acest aditiv alimentar nu acționează numai la nivelul gustului, ci și al creierului uman, rolul său fiind de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos.
De asemenea, acumularea îngrășămintelor chimice și ale pesticidelor au efecte asupra organismului uman, ceea ce în timp duc la probleme grave de sănătate. Cu alte cuvinte, trebuie să fii foarte atent cu ce te hrănești și să fii sigur ca hrana nu conține astfel de substante nocive. Doctorul Mihai Voiculescu spune că principiul fundamental în utilizarea oricarei substanțe e cel al riscului dinainte asumat. Nici o țara civilizată nu-și asumă riscul să nu poata hrăni populația și în consecință utilizează astfel de substanțe. Sunt întrebuințate 3.000 de formule chimice pentru acestea și nu mai puţin de 25.000 de denumiri comerciale. Doctorul voiculescu mai spune că există două mari riscuri: de a înfometa populația sau de a utiliza pesticide şi implicit intoxicațiile care produc pierderi la animale şi om.
Durerile de cap, inflamațiile de la nivelul pielii, tusea fără motiv și chiar modificările celulare care pot duce la cancer sunt efecte ale poluanților din aer și din alimente care pătrund în organism și ne afectează încet, dar sigur, organismul.
Dintre efectele nocive ale poluării amintim:
– ne lasă fără oxigen
– deteriorează memoria
– crește tensiunea
– duce la cancer și infertilitate
– maturizează precoce
Un studiu recent arată că produsele cosmetice ar putea fi una din cauzele epidemiei de obezitate care a pus stapânire pe țările dezvoltate.
Specialiștii sugerează că expunerea la ftalați (săruri sau esteri ale acidului ftalic) în fiecare zi, prin intermediul produselor cosmetice ar putea fi asociată cu obezitatea atât la copii, cât şi la adulţi. Aceste studii au fost făcute pe fete din zona urbană, iar analiza urinei a arătat că participantele cu cel mai mare nivel de ftalați în urină erau şi cele cu greutate corporală cea mai mare.
Ftalații sunt substanțe folosite in produsele cosmetice și de curațare, dar și pentru producerea sticlelor de plastic de aproape o jumătate de secol.
O altă substanță, bisfenolul A (BPA) este prezentă în sticle și containere din plastic, iar despre aceasta există deja studii care arată că intervine în mecanismul de funcționare a hormonilor. Această substantă afectează glandele hormonale, scazănd nivelul de testosteron si având un efect similar hormonului estrogen, asociat cu creşterea în greutate și declanșarea prematură a pubertații la copii.
Când un individ nu poate acționa asupra uneuperturbațiilor în mod eficient, el se blochează în „luptă” sau „fugă”, producându-se astfel „reacția la stres”.
Adrenalina – mai puțin– dar mai ales cortizonul, continuă să fie produse de către glandele suprarenale. Atât glanda pituitară (producatoare de ACTH), cât și glandele suprarenale se epuizează în timp. Sistemul nervos vegetativ simpatic rămane activ, menținând mușchii organelor interne încordați. Întreg sistemul endocrin din corp este implicat (datorită altor hormoni produși de creier) în sărăcirea secreției hormonale și slăbirea sistemului imunitar. Cu cât mai lung sau mai acut este răspunsul la stres, cu atât mai serioase sunt consecințele sale: reducerea imunității, supra-activarea sistemului simpatic, super-activarea sistemului endocrin, creşterea dozei de tensiune în mușchii organelor interne și chiar creşterea încordării muşcilor externi.
Tensiunea din mușchii organelor menține organele sub tensiune, care se traduce în reducerea energiei vitale și a vibrațiilor, conducând la îmbolnavirea corpului.
Aceasta este una dintre căile interne prin care organismul se autointoxifică. Cea de a doua cale însă este datorată lipsei excreției prin scaun a materiilor fecale strânse în colon, care dacă nu sunt excretate intră în putrefacție, iar acidul și rezidurile rezultate vor fi reabsorbite de către pereții intestinali și redirecționate către ficat.
De asemenea prin neasigurarea necesarului de lichide pentru fiecare zi, nici rinichii nu pot îndeplinii funcția de filtru, iar substanțele toxice neeliminate în mod normal prin urină vor ajunge în depozitele pe care organismul le crează tocmai din pricina acumulării acestor toxine.
Sudorația este și ea la fel de importantă, deoarece pielea, fiind cel mai mare organ al omului, reușește să elimine o cantitate mare de toxine, așa că este indicat să vă feriți de alegerile rele în măsura posibilităţilor!
Dacă doriţi să-l contactaţi pe Radu Bura, puteţi face la următoarele date de contact:
La antrenamente la Energy KardioClub pe strada George Călinescu (fosta Viitorului), pe pagina www.nutrifit.ro sau www.energykardioclub.wgz.ro, prin e-mail la radu.bur@nutrifit.ro sau la numărul de telefon 0744.254.003.
