Ziua Internaţională a Holocaustului, comemorată la Satu Mare

Împlinirea a 70 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau, ce este marcată în toată lumea ca Ziua Internaţională a Holocaustului, a fost comemorată marţi şi la Satu Mare, în cadrul unor manifestări organizate de Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Satu Mare, Primăria Municipiului Satu Mare, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Evreilor din Satu Mare, Asociaţia Judeţeană Satu Mare a Refugiaţilor, Expulzaţilor şi Deportaţilor din 1940, Asociaţia Holocaustului din Ardealul de Nord 1940-1945, Asociaţia SAVO – Scrieri Ale Vechiului Oraş şi Muzeul Judeţean Satu Mare.

Manifestările au debutat cu o acţiune memorială la Monumentul Deportaţilor din curtea Sinagogii de pe strada Decebal, cu participarea oficialităţilor locale şi judeţene, a reprezentanţilor cultelor religioase, a membrilor comunităţii evreieşti sătmărene, a liderilor Forumului Democrat German, precum şi a unui grup de elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”.
În faţa celor şase candele aşezate pe monument în memoria celor şase milioane de conaţionali ucişi în lagărele naziste, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Satu Mare, Nicolae Decsei, a afirmat că, prin această manifestare, supravieţuitorii Holocaustului şi descendenţii acestora doresc să transmită lumii întregi că faptele abominabile au fost iertate, dar nu şi uitate, deoarece „uitarea este a doua moarte”.
Rând pe rând au luat apoi cuvântul şi au rostit rugăciuni împreună cu cei prezenţi episcopul romano-catolic Eugen Schonberger, preotul reformat Nagy Robert de la biserica din Piaţa Titulescu şi protopopul greco-catolic Dumitru Roman, acesta din urmă cerându-şi iertare, în numele creştinilor care au adus această urgie asupra fiilor lui Israel, în speranţa că aceştia vor accepta mângâierea dreptcredincioşilor întru Isus Hristos.
În cuvântul său, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, a insistat pe necesitatea înţelegerii şi asimilării învăţămintelor de pe urma evenimentelor tragice din urmă cu şapte decenii, mai ales prin prisma convieţuirii în regiunea noastră multietnică şi multiconfesională, astfel încât „niciodată să nu se mai scrie istorie cu sânge în această parte a Europei”.
La finalul manifestărilor din curtea Sinagogii, participanţii au aprins candele şi au depus jerbe de flori la Monumentul Deportaţilor şi la placa memorială cu numele tuturor martirilor evrei sătmăreni, precum şi la cea cu numele a şase concitadini de diferite naţionalităţi, care în acele zile au salvat de la moarte mai multe familii de evrei, ascunzându-i în casele lor cu riscul de a fi ei înşişi pedepsiţi crunt de autorităţile vremii.
Manifestările au continuat apoi cu un simpozion organizat la Muzeul Judeţean Satu Mare, având ca temă tragedia Holocaustului şi implicaţiile sale pe plan local şi internaţional.
Tragediile şi ororile din lagărelor naziste se impun a fi comemorate la Satu Mare, mai ales că din judeţul nostru a fost dusă spre lagărele morţii una dintre cele mai numeroase comunităţi evreieşti de pe teritoriul de azi al României, iar evreii sătmăreni au avut o contribuţie extrem de importantă la istoria judeţului, la dezvoltarea sa economică şi culturală.
Comunitatea evreiască din Satu Mare a fost până la Holocaust una dintre cele mai reprezentative şi mai bine organizate din centrul şi estul Europei. Înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, conform recensămintelor vremii privitoare la oraşul Satu Mare, dintr-o populaţie de 52.048 de locuitori evreii reprezentau 12.960, fiind astfel una dintre cele mai compacte comunităţi evreieşti din întreaga Transilvanie. Viaţa spirituală a evreilor sătmăreni era intensă, existând două sinagogi şi 25 de case de rugăciune.
La sfârșitul lunii mai 1944, şase trenuri i-au transportat pe evrei înspre lagărele morţii. Mai bine de 15.000 de evrei din judeţul Satu Mare şi-au pierdut viaţa în acele fatidice zile. Cu toate că astăzi, din cauza emigrării, numărul evreilor este foarte mic, spiritul acestei comunităţii se păstrează viu în cultura sătmăreană, iar contribuţia acesteia la identitatea Sătmarului a fost zidită, cărămidă cu cărămidă, în arhitectura centrală a oraşelor Satu Mare, Carei şi Tăşnad.